"Oltenia, Eterna Terra-Nova,
Un cantec are astazi si-n priviri
Hai Universitatea ! Hai Craiova !
Tu, Campioana unei mari iubiri."
Adrian Paunescu
"N-omori cu glontu-adeseori
Cum poti c-o vorba sa omori."
Alexandru Macedonski
"Fericirea nu vine niciodata atunci cand trebuie."
"Nu este nici o rusine sa te nasti prost. Rusine e sa mori prost."
Marin Sorescu
Judetul Dolj este situat in sud-vestul tarii si face parte din regiunea istorica, Oltenia. Judetul este situat pe cursul inferior al Raului Jiu, de unde isi trage si numele: Jiul de jos sau Doljiul. Pe o lungime de 150 de km, Dunarea formeaza granita de judet cu Republica Bulgaria, in sudul sau. In partea de vest se invecineaza cu judetul Mehedinti, in partea de nord cu judetele Gorj si Valcea, iar judetul Olt la est. Municipiul resedinta de judet al Doljului este Orasul Craiova. Mai avem niste orase importante in judet, cum ar fi: Bailesti, Calafat, Bechet, Dabuleni, Filiasi si Segarcea. Ca si rauri importante in judet, avem, asa cum am precizat mai sus, Dunarea si Jiu. Avem mai multe personalitati ce s-au nascut pe aceste meleaguri. Printre acestea ii remarcam pe: Alexandru Macedonski, Corneliu Baba, Marcel Iures, Nicolae Titulescu, Amza Pelea, Titu Maiorescu, Marin Sorescu, Ion Tuculescu, Nicolae Coculescu, Dimitrie Gerota, Mihai Bobonete, Tudor Gheorghe, etc.
1. Pe primul loc in topul nostru avem un parc foarte frumos situat chiar in Craiova, municipiul resedinta de judet. Parcul Nicolae Romancescu, este cel mai mare si cel mai cunoscut parc din oras. Nicolae P. Romancescu a fost primar al orasului Craiova in anii 1900. La initiativa sa, arhitectul Edouard Redont, a proiectat acest parc, ce a fost premiat la Expoztia Internationala de la Paris in anul 1900. Planurile parcului au fost medaliate cu medalie de aur la acea expozitie. In Craiova, constructia parcului a inceput in anul 1901 si au fost finalizate in 1903.
De-alungul timpului parcul a avut mai multe denumiri. Prima denumire a fost acea de Parcul Bibescu, deoarece el a fost construit pe o gradina cu acel nume. A mai avut numele de Parcul Independentei, datorita statuii ce se afla in fata intrarii principale, astazi disparuta din pacate, sau Parcul Poporului. Dupa 1989 parcul capata denumirea actuala. Parcul se intinde pe o suprafata de 96 ha., dintre care 4 ha., sunt ocupate de o intindere de apa, formata de balti cu nuferi, legate intre ele si mici cascade, traversate de podete. Lacurile sunt un adapost pentru multe specii de pasari de apa, pesti, broaste testoase. Tot aici avem si un lac cu barci pentru agrement si o insulita, pe care putem ajuge pe doua poduri. Tot in parc avem si un hipodrom de 20 ha, un velodrom, 35 km. de alei si poteci si piste de biciclete. Un amfiteatru, unde se tin spectacole in aer liber, dar si una dintre cele mai vechi gradini zoologice din tara, putem vedea in parc. Tot aici ne putem relaxa si la una dintre cele cateva terase, foarte frumoase.
Parcul este considerat cel mai mare parc natural din estul Romaniei si ca intindere ocupa locul doi in Romania dupa Parcul Regele Mihai din Bucuresti. Ca si atractii importante in parc avem un pod suspendat, contruit intre anii 1901-1902, un castel fermecat, aflat in apropierea podului. Acesta a fost restaurant, dar acum a devenit obiectiv turistic. Hipodromul din parc a fost construit in anul 1903 si era folosit pentru curse de trap si galop.
In anul 1944 statuia lui Stefan cel Mare si Sfant din Chisinau, a fost adapostita aici prin grija primarului din Chisinau, Hanibal Oratiu Dobjanscki, care a demontat-o si a adus-o aici, in momentul retragerii din Basarabia.
2. Urmatorul loc este ocupat de o frumoasa manastire, ce s-a nascut in urma unei miraculoase descoperiri, Manastirea Maglavid. In anul 1935, unui cioban sarac i s-a aratat Dumnezeu, trei vineri la rand. In revelatiile sale, Dumnezeu ii indeamna pe cioban sa ii intoarca pe oameni la credinta adevarata, oferindu-i indemnuri simple: oamenii sa nu se mai urasca, sa se iubeasca, femeile sa nu mai omoare copii, copiii sa fie bine primiti in cadrul cald al familiei. Intalnirile cu Dumnezeu, i-au schimbat ciobanului viata.
Acesta a predicat in fata unor multimi de oameni, despre vorbele primite de la Dumnezeu. Pe locul unde Dumnezeu i s-a aratat ciobanului, s-a construit aceasta manastire. La prima sfintire a manastirii, in anul 1935, au venit aici circa 20.000 de oameni, veniti din toata tara pentru al asculta pe cioban. Aici veneau din ce in ce mai multi oameni astfel ca dupa ce comunistii au venit la putere ciobanul a fost arestat de catre Partidul Comunist si lucrarile la manastire au fost oprite. Dupa Revolutia din 1989 au fost reluate lucrarile la aceasta manastire, iar biserica cu hramul "Nasterea Maicii Domnului", a fost sfiintita pe data de 8 septembrie 2019. Biserica mai poarta si hramul "Izvorul Tamaduirii". Manastirea este una de maici cu viata de obste. In prezent aici sunt 4 maicute si un ieromonah. La Maglavid ne putem inchina la o icoana a Maicii Domnului Prodromita, primita in dar de la Sfantul Munte Athos. Aici la manastire, in dreapta bisericii este mormantul ciobanului care a avut privilegiul de a vorbi cu Dumnezeu.
3. Continuam topul cu Mitropolia Olteniei, aflata in Orasul Craiova. Catedrala Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, este cea mai veche biserica din Craiova. Catedrala, inca din cele mai vechi timpuri, a fost biserica cea mai de seama a orasului Banilor de alta data. A fost pe rand, cetate de aparare, scoala pentru copii dornici sa invete psaltirea pe timp de pace si locas de rugaciune pentru capetenii si marele ban al Cetatii Baniei. Catedrala a fost ridicata la intersectia vechilor drumuri ce veneau dinspre munte si dinspre Dunare, astfel avand un rol de aparare al orasului Craiova.
Din turnul clopodnita se putea vedea toata lunca Jiului, astfel ca se dadea alarma in caz de primejdie. Data exacta a constructiei nu este cunoscuta, dar cei mai multi istorici cred ca primul ctitor al acestei biserici a fost Banul Barbu Craiovescu, cel ce avea in proprietate mosia si satul Craiova inainte de anul 1500. Cert este ca aceasta biserica exista inainte de domnia lui Matei Basrab, cel care a refacut-o. Biserica a fost recladita de catre Matei Basarab, in anul 1651, aceasta fiind ultima ctitorie a Domnului Tarii Romanesti. Biserica a mai fost reparata in cateva randuri de-alungul istoriei sale.
In anul 1690, a fost refacut zidul si a fost acoperita cu sindrila de catre boierul craiovean Petre Obedeanu. In 1724, un alt boier Constantin Obedeanu a acoperit-o din nou cu sindrila si a zugravit peretii. Constantin Arghetoianu a reparat-o si el in doua randuri si in anul 1795, arhimandritul Partenie al Ramnicului din Craiova, pe cheltuiala sa a invelit-o si a impodobit-o. Biserica a primit si cateva danii importante de-alungul timpului.
In anul 1750, domnitorul Grigore al II-lea Ghica, daruieste casele banesti episcopilui Grigorie Socoteanu. In data de 25 iunie 1754, Constantin Racoviceanu, frate al raposatei jupanese Stanca Farcasanca, a daruit "bisericii cei mari din orasul Craiovei unde se cinsteste hramul Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, toata partea de mosie din Viisoara ce este pe apa Tesluiului, sud Romanati". In 1765 domnul Stefan Mihai Racovita, da biserica in grija episcopului Partenie al Ramnicului, facand-o metoh al Episcopiei si randuieste ca aici sa fie scoala pentru invatatura strainilor si a copiilor saraci, dar si pentru cei care vor sa devina preoti. Tot atunci da bisericii si mosia Craiovei.
In secolul al XIX-lea, nu se stie de ce, dar biserica pierde aproape tot ce avea agonisit in secolele trecute. Proprietatile se vand pe rand, pentru a se putea face reparatiile bisericii. Cutremurul din anul 1838, a deteriorat si mai rau biserica, astfel ca in anul 1849 se inchide definitiv, nemaiputand fi reparata. In 1861 Cezar Boliac face o scrisoare catre Ministerul Cultelor prin care arata starea jalnica in care a ajuns biserica, dar tot nu se rezolva nimic.
Caimacanul Tarii Romanesti, Alexandru Dimitrie Ghica, bate o medalie in anul 1858, pentru rezidirea bisericii, dar biserica ramane tot nerestaurata. Vechea arhitectura, avea forma bisericilor bizantine, dimensiunile probabile finnd de 30 metri lunhime si 15 metri latime. Pana la urma in anul 1889 s-a hotarat refacerea bisericii, astfel ca biserica veche a fost demolata si pe data de 12 octombrie s-a pus piatra de temelie a noii biserici.
Biserica a fost refacuta de arhitectul francez Emile Andre Lecomte du Nouy. Acest arhitect a restaurat mai multe biserici din tara, printre care si Catedrala Curtea de Arges, cu care se spune ca semana arhitectura vechii biserici, dar si biserica Sfanta Treime din Craiova. Actuala biserica are o lungime de 34.65 metri si o latime de 16 metri. Catapeteasma bisericii este facuta din ipsos si dateaza din anul 1933 si pictata de pictorul gorjean Keber. Pictura catedralei este facuta de pictorii Menpiot si Bories. Aici au fost inscaunati toti Mitropolitii Olteniei de-alungul timpului, Nifon Criveanu, Firmilian Marin, Teoctist Arapasu, Nestor Vornicescu, Teofan Savu si Irineu Popa. Mitropolitii Firmilian si Nestor sunt inmormantati in interiorul catedralei. Avem aici si moastele Sfantului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfintilor Serghie si Van si ale Sfintei Mucenite Tatiana.
4. Vreau sa mergem acum sa vizitam un loc foarte indragit de toti romanii. Un loc unde s-a nascut un mare actor al tarii, un om deosebit, care a stiut sa joace la fel de bine si drama si comedie. Casa Memoriala Amza Pelea este situata in Bailesti si a fost deschisa in anul 2008, an in care s-au comemorat 25 de ani de la moartea actorului. Amza s-a nascut la Bailesti pe 7 aprilie 1931 si a fost un actor complex care a jucat in nenumarate filme, in piese de teatru, a facut multe roluri in televiziune si i s-a folosit vocea in multe dublaje.
Printre rolurile memorabile a lui Amza a fost cel a lui Nea Marin, rol care i-a dezvaluit nemaipomenitele calitati pentru comedie. Roluri memorabile a facut si in film unde a interpretat personaje ca Decebal sau Mihai Viteazu. In teatru a facut roluri memorabile la Teatrul din Craiova, la Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Notara si Teatrul National din Bucuresti. Pentru cariera sa extraordinara, in anul 1971, a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I.
In anul 1977 a cucerit premiul de interpretare masculina, cel mai bun actor, la Festivalul International de Film de la Moscova, pentru rolul Manolache Preda din filmul Osanda. In anii 1973-1974, a fost director al Teatrului National din Craiova. Amza a plecat prea repede dintre noi, la data de 12 decembrie 1983. In 2008, anul in care s-a deschis casa memoriala s-au implinit si 100 de ani de la constructia cladirii, in care s-a nascut marele actor. Initiativa deschiderii muzeului a venit atat de la fica sa actrita Oana Pelea, cat si din partea localnicilor.
De la prima idee, pana la deschidere nu au trecut decat trei saptamani. Cele doua camere ale casei au fost impartite in doua. In prima putem vedea omul Amza Pelea si in cea de a doua actorul. In casa putem admira, fotografii, documente, celebra papornita, diverse articole vestimentare si obiecte care i-au apatrtinut. Nu ezitati sa mergeti la Bailesti, "Acasa la Amza Pelea", asa cum scrie pe placa de intrare in oras si sa vizitati casa unde s-a nascut maestrul. Casa poate fi vizitata in fiecare zi intre orele 8:00-20:00 cu o mica pauza de siesta intre 12:00-16:00. Casa se afla pe Strada General Eremia Grigorescu 58, in Municipiul Bailesti.
5. Urmatorul loc este ocupat de o frumoasa manastire situata in comuna Sadova. Manastirea Sadova, caci despre ea este vorba, apartine Mitropoliei Olteniei si este o manastire de calugari ce il are ca staret pe Ieromonahul Moise Pahomie. La inceputurile sale a fost o biserica de lemn, a boierilor Craiovesti, construita in anul 1520. Abea in anul 1632, domnitorul Matei Basarab, a ridicat aici o biserica cu ziduri groase de caramida.
Ridicarea bisericii a durat pana in anul 1633. Matei Basarab, ducand lupte aprige cu turcii, la Bechet, unde se varsa Jiul in Dunare, a pierdut ambele batalii de acolo. Dupa aceea se retrage cu armatele la Sadova si a dat de bisericuta de lemn. S-a rugat la icoana Sfantului Nicolae din biserica si a promis ca daca va invinge, va ridica aici o biserica de zid. Lupta a fost castigata si pe data de 26 august 1632 incepe ridicarea biserici, asa cum a promis domnitorul. Din picturile bisericii reiese ca manastirea a fost una de calugari.
In anul 1959 avea in componenta sa calugarite, dar acestea au fost obligate sa paraseasca manastirea, in urma decretului 410. Acest decret prevedea excluderea din manastirii a tuturor persoanelor mai mici de 55 de ani. In continuare a fost folosita ca biserica de mir, pana in 1992 cand a fost repopulata cu maici. Totusi in 1994, Arhiepiscopia Craiovei, decide ca manastirea sa revina la obstea de calugari, asa ca la inceputurile sale. Manastirea poarta hramul "Sfantul Nicolae" si "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului". Biserica manastirii a fost restaurata in anii 1903 si 1905 si a fost sfiintita in anul 1904 in prezenta Regelui Carol I.
6. Daca ne aflam in Oltenia, nu putem sa nu vorbim si de vinuri. Oltenia se stie ca este o zona foarte buna pentru producerea vinurilor de calitate, asa ca avem aici un domeniu foarte frumos si care trebuie neaparat vizitat. Domeniul Coroanei Segarcea este unul dintre cele douasprezeze domenii pe care Casa Regala din Romania, le-a avut in administrare in timpul domniei lui Carol I. Vinaria a fost construita in anul 1904. Domeniul Segarcea se afla pe Paralela de 44 de grade, considerata "paralela vinurilor de calitate". In primii ani aici a fost infiintata o pepiniera de viata de vie, ce cuprindea 60 de soiuri.
Ulterior plantatia a fost marita la 300 ha. Crama a fost ridicata aici intre anii 1906-1908, pe baza proiectului arhitectilor romani, Iosif Exner si Jean Pompilian. Sub coordonarea lui Stefan Fagadau, aceasta a fost una dintre primele constructii din beton armat din Romania. Construita in forma de cruce greaca, aceasta folosea principiile vinificarii gravitationale si purta insemnele coroanei. Printr-un decret din anul 1929, arealul viticol de aici este decretat ca "avand dreptul sa obtina vinuri cu denumire de origine controlata". Vinurile de aici au obtinut numeroase medalii la diversele concursuri de profil. In anul 1936 a obtinut medalia de aur la un concurs international la Paris. Domeniul este binecuvanta de natura cu 1440 de ore de soare pe parcursul ciclului vegetativ si din acest motiv este denumit si "patria cabernetului".
7. Pentru ca ne aflam in Oltenia si mai cu seama in Craiova, nu putem sa trecem fara sa observam o frumoasa bijuterie construita chiar in centrul orasului din Banie. Stadionul Ion Oblemenco este un stadion reconstruit incepand cu anul 2015. Arena de 30.944 de locuri este construita peste fosta arena a stadionului municipal din Craiova. Arena a fost terminata in anul 2017 si apartine formatiilor CS Universitatea Craiova si FC U Craiova 1948.
In urma intelegerilor cu familia fostului jucator Ion Oblemenco, numai CS Universitatea Craiova are exclusivitate asupra numelui de Ion Oblemenco, atunci cand isi disputa meciurile de acasa. Orice alta echipa care va juca aici, meciurile in calitate de gazda, va juca pe stadion, sub numele de "Complexul sportic Craiova". Inaugurarea stadionului s-a facut pe data de 10 noiembrie 2017, cu un meci amical intre CS Universitatea Craiova si Slavia Praga, scor 0-4.
Stadionul situat pe Bulevardul Stirbei Voda 36, detine 4 stele UEFA. La intrarea in stadion este asezata statuia marelui jucator Ion Oblemenco. Nu puteti trece prin Craiova fara sa vizitati acest maret stadion si fara sa va vina in minte imnul Craiovei Maxima, echipa care a ajuns pana in sferturile de finala ale Cupei Campionilor Europeni, in editia 1981-1982 si in semifinalele Cupei UEFA, in editia 1982-1983. Universitatea mai are in palmares si patru campionate ale Romanie, opt cupe ale Romaniei si o supercupa. Din echipa Craiovei Maxima, faceau parte: Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Donose, Beldeanu, Ticleanu, Balaci, Camataru, Crisan, Irimescu, Giolgau, Cartu, Ciupitu, Boldici.
8. Datorita faptului ca prin sudul judetului trece Fluviul Dunarea, avem o frumoasa arie naturala situata in Lunca Dunarii. Rezervatia naturala Ciuperceni-Desa sau Balta Arcerului, este o arie protejata de interes national. Este o rezervatie naturala de tip ornitologic situata in Comuna Ciupercenii Noi. Aria se intinde pe o suprafata de 200 ha. si este situata in Lunca Dunarii langa Drumul Judetean ce leaga Orasul Calafat de Poiana Mare. Aceasta arie naturala suprapusa sitului Natura 2000, a fost declarata arie protejata in anul 2000.
Aria dispune de tipuri de habitate cu lacuri eutrofe, ape statatoare oligotrofe, mlastini saraturate panonice, pajisti panonice pe nisipuri, pajisti de altitudine joasa, palcuri cu vegetatie arboricola de rachita si plop alb si terenuri arabile cultivate; suprafete ce adapostesc si asigura conditii de vietuire si hrana pentru mai multe specii faunistice de pasari, mamifere, reptile, amfibieni si pesti. Fauna este in mare parte constituita din pasari si pesti, dar mai putem admira si mamifere, reptile si amfibieni.
Dintre pasarile pe care le putem vedea aici, fac parte, egreta mare, egreta mica, barza neagra, barza alba, lebada-de-iarna, pelicanul comun, pelicanul cret, piciorongul, cormoranul mic, starc rosu, starc galben, starc pitic, starc-de-noapte, lopatar, tiganus, fluierar-de-mlastina, chira mica, chira comuna, lisita, cioc-intors, codobatora si rata pestrita. Ca si mamifere avem vidra, iar ca amfibieni avem tritonul cu creasta, testoasa lui Herman si buhaiul de balta cu burta galbena. Avem si cateva specii de pesti, printre care avat, tipar, petroc, pietrosel, zglavog, moioaga si chiscar.
Flora ariei naturale este formata din arbori cu specie de salcie alba si salcie rosie, plop tremurator si plop alb, comunitati de papuris si stufarisuri. Tot aici se gaseste si Padurea Ciurumela, ce cuprinde salcami imensi ai caror diametre ating 70-80 de cm. si inaltimi de peste 35 de metri. Ce este interesant la aceasta rezervatie, este faptul ca a ramas neindiguita, fapt ce o deosebeste de celelalte locuri din Lunca Dunarii.
9. Revenim in Craiova unde vizitam o casa ce a apartinut Banilor si Marilor Bani ai Craiovei. Casa Baniei este un monument istoric ce se afla in Craiova pe strada Matei Basarab 16. Desi a suferit numeroase transformari de-alungul vremii, casa se mentine inca impunatoare. Casa Baniei a fost ridicata de catre Constantin Brancoveanu in anul 1699, pe locul unei cladiri mai vechi, ce fusese resedinta a Banilor Craiovei, a Marilor Bani si a lui Mihai Vitreazu.
Cladirea actuala in stil Brancovenesc, pastreaza inca beciurile vechii cladiri. In anul 1739, Mustaza Pasa, isi stabileste cartierul general in Casele Baniei. Nici otomanii si nici puterea de la Bucuresti nu isi pot exercita puterea in Oltenia, iar Casele ajung gazda administratiei orasului. In anul 1750 Grigire Ghica al II-lea daruieste casa Episcopiei Ramnicului, care o repara, o mareste si o transforma in locuinta episcopala. In 1810-1811, Nectarie al Ramnicului a cedat casa Smarandei Otetelesanu.
In 1885 au fost date in administrarea Ministerului Instructiunii, iar in 1933 acesta il cedeaza Primariei din Craiova, cu conditia ca aici sa functioneze Arhivele Statului. Tot in acel an incep si lucrarile de restaurare a cladirii. Din anul 1966 cladirea gazduieste Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei. Aceasta sectie de etnografie organizeaza expozitii permanente si temporare, sesiuni de comunicari, simpozioane, intalniri cu specialisti in domeniu, lansari de carte, proiectii de filme etnografice si alte actiuni para si metamuzeale.
Sectia ofera publicului informatii de specialitate, biografii asupra modelelor si valorilor culturii si artelor traditionale, publicatii de specialitate editate de muzeu cu specific etno-folcloric, printre care anuarul Oltenia, studii si comunicari, etnografie, precum si alte materiale de marketing. Tot aici mai putem admira si obiecte de arta traditionala contemporana, ceramica, icoane, tesaturi, oua incondeiate, instrumente muzicale, etc. La intrare exista si un mic magazin, "La carul cu oale", unde gasim spre vanzare obiecte de arta traditionala. Aceasta este cea mai veche constructie civila din Craiova.
10. Pe ultimul loc in top, dar niciodata nu este cel din urma, avem un frumos palat, transformat in muzeu. Palatul Marincu, din Calafat, adaposteste Muzeul de Arta si Etnografie. Palatul a fost construit intre anii 1905-1907 de catre Stefan Marincu, in amintirea fiicei sale Marioara Marincu. Palatul este construit dupa planurile arhitectului Paul Gottereau si lucrarile au fost supravegheate de arhitectul Constantin Rogalski. Decoratiunile interioare si exterioare au fost realizate de inginer-constructorul Pietro Adotti. Ca si stil, palatul a fost construit in stilul neo-clasicismului francez cu accente de baroc si rococo si cu influente ale arhitecturii romanesti de la inceputul secolului XX. Palatul a fost reabilitat intre anii 2001-2002 si in anul 2003 a fost introdus in Lista Monumentelor Istorice. Acum in muzeu putem admira colectii si lucrari ale unor mari artisti plastici romani, panze de Nicolae Grigorescu, Henri Hatargi sau Theodor Pallady si sculpturi de Ion Irimescu, Nicu Enea si George Demetrescu Mirea.
Exista aici si o colectie de arta populara, unde putem vedea obiecte de port, chilimuri, impletituri, unelte si obiecte de uz caznic. In anul 2012 s-a deschis aici si o sectie de istorie a Orasului Calafat. In palat exista si o sala de concerte, unde avem un pian donat de catre Florentza si Ilie Marincu, descendenti ai familiei care au ctitorit acest palat. Tot ei au donat si un candelabru din Marea Sala a Oglinzilor.


































Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu