"Oriunde se gaseste un grup omenesc organizat in vederea uneia din formele muncii, a muncii de invatare sau de productie, se afla si patrimoniul de carti sau de publicatii, menit sa sprijine si sa indrumeze, sa aduca lumina si desfatarea cartii, muncii intregii natiuni. Dar chiar pentru acei care nu vin ca mentori ai unei comunitati de munca, pentru acei datori sa dea o intrebuintare mai inalta timpului lor liber, o biblioteaca lia se pune totdeauna la dispozitie, impreuna cu bibliotecarul care este un indrumator si cu spatiul ingrijit si armonios, unde oricine poate afla locul odihnei si instructiei sale."
Tudor Vianu
"M-am insurat, mi-am rotunjit tarina, mi-am cumparat milioane de cai putere, caut locuinta pe alta planeta, asa ca rogu-te sa ma ierti, nu pot venii. Nu mai avem aceasta preocupare."
Arsenie Boca
Cand ne gandim la Judetul Giurgiu, ne gandim in special la vama cu Republica Bulgaria, pe unde iesim din tara cand plecam in vacanta, la bulgari, la greci, etc. Judetul Giurgiu are mult mai multe de oferit decat un punct de frontiera. Pe vremea cand Otomanii se instalasera pe malul stang al Dunarii si strangeau slugi pentru Imperiu, a existat un cioban pe nume San Giorgio, ce isi pastea oile in lunca Dunarii. Acesta a eliberat un mare grup de ostatici ce trebuiau dusi in Imperiul Otoman. Drept recunostinta, ostaticii au infiintat un targ, intr-un loc de trecere. Acest targ s-a numit Giurgiu. De aici vine si denumirea Orasului Giurgiu, care este acum Municipiul Capitala de Judet. Cum va spuneam Giurgiu se invecineaza cu Republica Bulgaria, in partea de sud, in nord cu judetele Dambovita si Ilfov, in vest cu judetul Teleorman, iar in est cu judetul Calarasi. Cel mai important Fluviu, care este si granita in partea de sud, este Dunarea. Alte rauri care mai strabat judetul sunt Arges, Dambovita, Neajlov, Calnau, Cocioc, Sabar, Pasarea si Parapanca. Printre personalitatiile judetului ii remarcam pe Tudor Vianu, Nicolae Balanescu, Ion Balanescu, Nicolae Cartojan, Maria Teohari, Dumitru Daponte, Eugenia Badulescu si multi altii.
1. Primul obiectiv din topul nostru, nu poate fi altceva decat
Parcul Natural Comana. O arie naturala protejata, declarata inca din 30 noiembrie 2004, este situat la doar 35 de km. fata de Bucuresti. Parcul se intinde pe o suprafata de 24.963 ha. si reprezinta o zona speciala de protejare pentru mai multe specii de flora spontana si fauna salbatica din Campia Burnazului. Situl include rezervatiile naturale Padurea Ologa-Gradinari si Padurea Padina Tatarului. Parcul dispune de mai multe habitate: Paduri dacice de stejar si carpen, Paduri balcano-panonice de cer si gorun, Paduri ripariene mixte cu Quercus Robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior, asezate de-alungul marilor rauri. Ca si flora, se distinge aici o gama diversa de plante, de pajiste si de mlastina, unele foarte rare, protejate de lege. Pe langa cele cateva specii rare, protejate, cu ar fi, capul-sarpelui, trifoiasul de balta si ouale popii, mai putem vedea aici si bujorul romanesc, deditel vanat, patlagina, stupinita, orhidee, broscanita, branduse galbena, capsunica, nemtisor, cucenta, mlastinita, lalea pestrita, stanjenel salbatic, flocosele, garbita, buhai, nufar galben, untul-vacii, poroinic, pestisoara, viorele sau ghimpe.
La capitolul fauna putem enumera: popandaul, liliacul comun, testoasa de balta, buhaiul de balta cu burta rosie si tritonul cu creasta danubian. Mai gasim si cinci specii de pesti, tiganus, zvarluga, petroc, tipar si boarta si foarte multe specii de pasari, printre care, uliul cu picioare scurte, uliul pasarar, lacarul mare, lacarul de mlastina, lacarul de rogoz, lacarul de lac, fluierarul de munte, ciocarlie de camp, pescarus albastru, rata sulitar, rata lingurar, rata fluieratoare, rata mare, rata pestrita, rata caraitoare, garlita mare, gasca cenusie, fasa cu gat rosu, fasa de padure, lastunul mare, acvita tipatoare mica, starc cenusiu, starc rosu, starc galben pietrus, ciuf de padure, ciuf de camp, etc.
Cum va spuneam, parcul se afla la doar 35 de km. fata de Bucuresti si se ajunge destul de usor, prin Comuna Jilava, 1 Decembrie, Adunatii Copaceni, Calugareni sau pe ruta Alevandria, prin Ghimpati, Schitu, Mihai Bravu. Acest parc este o destinatie de week-end perfecta pentru cei care vor sa se destinda cateva ore in natura. La intrare in parc este si un hotel pentru cei care vor sa stea si peste noapte. Pe langa habitatele naturale, exista aici si un parc de aventuri, de care copii se vor indragostii pe loc deoarece exista si trasee speciale pentru ei. Traseul piticilor, adresat copiilor intre 5 si 7 ani, traseul tabere cu suflet, pentru cei intre 8 si 14 ani.
Pentru adulti avem un traseu de dificultate redusa spre medie, traseul Lacul Comana, un traseu de dificultate medie, traseul bujorilor si un traseu de dificultate mare, traseul team expert. Tot in parc se pot face ture cu bicicleta, sau cu caiacul, puteti sa va dati cu parapanta, puteti trage cu arcul, puteti calarii sau alerga. Ce este foarte importand de stiut, programul parcului este de luni pana vineri intre 10:00 si 17:00 si in week end de la 10:00 la 19:00. Pretul unui bilet de intrare este de 50 de ron pentru trei ore si include si trei treceri cu tiroliana peste lac.
2. Nu departe de Parcul Natura, tot in Comuna Comana se gaseste al doilea obiectiv din topul nostru si anume Manastirea Comana. Daca veniti pana la Comana este pacat sa nu vizitati si aceasta frumoasa manastire de calugari, inclusa in lista monumentelor istorice din Romania. Aceasta a fost ctitorita de Domnitorul Vlad Tepes in anul 1461, cu rolul de Manastire Cetate. Pana la finele secolului al XVI-lea, manastirea a fost ruinata. Datorita faptului ca manastirea a fost ridicata pe o insula, in mijlocul mlastinilor, accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat, la vreme de primejdie.
La sfarsitul secolului al XVI-lea, manastirea a fost recladita de boierul Radu Serban, pe ruinele fostei manastiri. Boierul a comandat ca in incinta bisericii cu hramul Sfantul Nicolae sa fie pictat alaturi de sotia sa Elina. In anul 1609, Radu Serban devine domn al Tarii Romanesti si hotaraste sa zugraveasca biserica dar sa adauge langa pictura sa si insemnele domnesti. Aceasta pisanie a fost inlocuita la refacerea picturii, intre anii 1699-1700, cu o alta a stranepotului sau Serban Cantacuzino. Acesta il pomeneste totusi pe bunicul sau pomenindu-l in inscrisul sapat deasupra intrarii, ca prim ctitor al zidirii pe care o reface. O data cu inceperea lucrarilor de refacere din anul 1699, de catre Serban Cantacuzino, acesta daruieste manastirii
un chivot de argint intru pomenirea parintilor sai Draghici si Pauna si sotilor Maria si Adriana, ceea ce denota ca ei sunt inmormantati la Comana. In anul 1709 Serban Cantacuzino moare si va fi si el inmormantat la comana, alaturi de Radu Serban adus de la Viena, de Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai Viteazu, adus de la Gyor si de Draghici Cantacuzino, fiul Elinei, mort la Constantinopol. In anul 1728, manastirea a fost inchinata Sfantului Mormant de catre Nicolae Mavrocordat, deoarece nu au mai existat mostenitori directi ai ctitorului. Prin aceste inchinari manastirea incepe sa isi piarda din averi si mosii. In anul 1854 incep noi reparatii.
Atunci s-a refacut din temelii biserica, ce a mai fost refacuta si in secolul al XIX-lea. Intreg ansamblul monahal a fost refacut in anul 1908 prin grija Comisiunei Monumentelor Istorice, dar dupa cel de al II-lea Razboi Mondial, cade iar in paragina. Intre 1970-1977 au inceput alte lucrari ce au fost intrerupte in anul 1978 din cauza desfintarii Directiei Monumentelor Istorice. Biserica grav avariata de cutremurele din 1977 si 1986, a fost consolidata in intregime intre anii 1988-1990. Ultimele restaurari au avut loc in anul 2008, cand au fost restaurate interioarele casei si a beciurilor domnesti, precum si biblioteca. In curtea manastirii este si un edificiu de pe Lista Monumentelor Istorice
sub denumirea de Mausoleul Eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. Acest mausoleu a fost construit intre anii 1926 - 1932 de catre Societatea Cultul Eroilor, pe baza indicatiilor date de marele istoric Nicolae Iorga. Se pare ca in anul 1916, trupele germane au amenajat aici un cimitir de campanie unde au fost inhumati 516 eroi cazut in luptele de pe Neajlov. Din anul 2011 tot ansamblul a intrat intr-un amplu proces de restaurare cu fonduri provenite de la Uniunea Europeana.
3. Pentru ca la inceput spuneam ca judetul este unul de granita cu Republica Bulgaria si granita este formata din Fluviul Dunarea, avem pe locul trei in topul nostru un frumos pod ce face legatura peste Dunare, intre cele doua tari.
Podul Prieteniei este situat intre orasele Giurgiu si Ruse si este un punct de legatura intre cele doua tari. Podul de 2.8 km., proiectat de V. Andreev, a fost dat in folosinta pe data de 20 iunie 1954 si este unu dintre cele doua poduri peste Dunare, alaturi de podul ce leaga orasele Calafat de Vidin, care unesc cele doua tari. Constructia podului a durat 2 ani si jumatate si s-a facut cu sprijinul Uniunii Sovietice. Podul are o parte centrala de 85 de metri lungime, ce se poate rabata pentru a permite trecerea navelor foarte mari.
De-alungul podului avem doua benzi de circulatie pentru autovehicule, doua trotoare si o cale ferata. Studiile pentru constructia acestui pod, care urma sa lege Europa centrala si de Vest de Peninsula Balcanica, au inceput imediat dupa terminarea Razboiului Crimeei ce a durat intre anii 1853 si 1856. Podul a fost gandit si in contextul liniei de cale ferata ce urma sa lege Viena de Constantinopol, prin Belgrad si Sofia cu doua ramificatii spre Nis si Salonic.
Cu aceasta ocazie a colaborat la constructia caii ferate si Imperiul Otoman alatur de Austro-Ungaria. In anul 1881 la trei ani dupa finalul Razboiului Ruso-Turc, ce a dus la independenta Romaniei si Bulgariei, s-au stabilit primele contacte intre Principatele Romaniei si Bulgariei, unde s-a discutat si aceasta posibilitate de constructie a unui pod peste Dunare, ce urma sa lege cele doua principate. Adevaratele negocieri intre cele doua tari au aparut dupa declaratia de independenta a Bulgariei, mai precis dupa recunoasterea ei in data de 9 aprilie 1909.
Atunci cele doua tari au convenit la cererea parti romane, cu construirea unui pod intre Corabia si Somovit. Dar negocierile au fost suspendate, deoarece au urmat cele doua Razboaie Mondiale. Dupa cel de al II-lea Razboi Mondial continua negocierile sub numele de obiectiv "889". Pe data de 11 martie 1950, Partidul Comunist Bulgar isi da acordul pentru construirea podului peste Dunare, in zona Giurgiu-Ruse, cu conditiile oferite din partea guvernului sovietic dar si cu incredintarea lucrarilor de constructie Ministerului Transporturilor din Uniunea Sovietica. Intre anii 2015-2016, partea romana a efectuat ample lucrari de renovare. Pentru traversarea podului, se percepe o taxa in functie de tonajul masinii. Taxa se poate platii cu cardul sau cash, in ron in partea romana si euro sau leva in partea bulgara.
4. In judet avem si o casa memoriala. Tot in Comuna Comana se afla si casa cumparata prin anii 60 de Gellu Naum, casa unde se retragea vara pentru mai multa inspiratie in a compune frumoasele sale poezii. Casa devenita acum
Casa Memoriala Gellu Naum este transformata intr-un frumos muzeu, situat pe strada cu acelasi nume si poate fi vizitat in fiecare zi. Gellu Naum a trait intre anii 1915-2001. Scriitorul de origine aromana, este un scriitor reprezentativ al curentului suprarealist, unul dintre cei mai exponenti din spatiul european.
A scris poezii, proza, piese de teatru si literatura pentru copii. Cartile sale au fost traduse in maghiara, germana, engleza, franceza, italiana si esperando (o limba artificiala, cea mai raspandita de pe glob). Daca tot ajungeti la Comana, nu ezitati sa vizitati si aceasta casa-muzeu, foarte frumoasa, acest univers mirific creat de Gellu Naum si de sotia sa Lyggia. Aici s-a pastrat admosfera in care traiau cei doi dar si obiectele ce au apartinut familiei.
5. In topul nostru avem si o biserica. Poate una dintre cele mai vizitate bisericii din Romania. Este vorba de Biserica cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae din satul Draganescu. Aceasta biserica a fost pictata in totalitate, pe durata a 15 ani, de catre Arsenie Boca. Aceasta pictura a creat nenumarate controverse in randul preotilor, ba chiar si in randul enoriasilor. A fost considerat de unii un vizionar iar de altii a fost catalogat ca fiind in afara canoanelor bisericii. Bisericuta a fost construita in anul 1870 de catre Petre Danescu si Ioan Dumitrescu. Biserica, construita atunci era mult mai mica fata de cea de acum. Dupa anul 1950 biserica a fost inaltata cu 1.75 m, cu ajutorul enoriasilor si a preotului paroh.
De atunci si pana acum nu s-au mai facut modificari la forma bisericii. Datorita harului sau si a faptului ca strangea foarte multi enoriasi la slujbe, comunistii i-au interzis parintelui Arsenie Boca sa mai slujeasca. Din anul 1967, timp de 15 ani, parintele a pictat in intregime aceasta biserica. Pe langa scenele clasice din Noul Testament, pictura mai cuprinde si scene prin care parintele transmitea mesaje enoriasilor. Prin aceste scene contemporane, parintele avertizeaza enoriasii fata de pericolelel ce aveau sa ii pandeasca la tot pasul. Scena "omului modern" din biserica este explicata de parinte astfel: "M-am insurat, mi-am rotunjit tarina, mi-am cumparat milioane de cai putere, caut locuinta pe alta planeta, asa ca rogu-te sa ma ierti, nu pot venii. Nu mai avem aceasta preocupare." Parintele scrie mesaje chiar in picturi. De exemplu ingerul pictat spune despre noutatiile tehnologice: "Le-ai castigat dobandind lumea toata, dar ti-ai pierdut sufletul. Cu stiinta ati dezlantuit cataclismul stihiilor asupra voastra. Asa va trebuie. Ati inceput sfarsitul lumii." Pictura bisericii a fost sfiintita la data de 2 octombrie 1983. Arsenie Boca s-a nascut in satul Vata de Sus, judetul Hunedoara, la data de 28.09.1910 si a decedat la data de 28.11.1989 la Sinaia. Dealungul vietii a fost staret al Manastirii Brancoveanu din Sambata de Sus si al Manastirii Prislop, unde este si inmormantat. Din cauza faptului ca veneau multi enoriasi la slujbele sale, a fost inchis la securitatea din Brasov, dus la Canal si inchis la Jilava, Timisoara si Oradea.
6. In Orasul Giurgiu avem un frumos turn cu ceas. Turnul ceasornicului este situat in Piata Unirii din Giurgiu si dateaza din secolul al XVIII-lea, din timpul ocupatiei otomane. Pentru a putea supravechea imprejurimile, otomanii au construit atunci un foisor cu inaltimea de 22 de metrii. Dupa alungarea cotropitorilor, turnul a suferit cateva modificari si i s-a adaugat un ceas. Intre anii 2005-2007, turnul a trecut printr-un proces de consolidare si atunci s-a adaugat un ceas nou. Ceasornicul original se afla la Muzeul de istorie, Teoharie Antonescu din Orasul Giurgiu. Din anul 2004, turnul este inscris in Lista Monumentelor Istorice, ca monument de tip A, adica, "monument istoric de valoare nationala si universala", sub denumirea de Turnul Ceasornicului.
7. Urmatorul obiectiv de pe lista noastra este o cetate, mai precis ruinele unei cetati ce dateaza din antichitate.
Cetatea Gurgiu este ridicata la granita dintre Imperiile Otoman, Bizantin si Regatul Bulgariei, fiind folosita ca punct de aparare dar si punct de frontiera. Cetatea era primul punct de aparare al Tarii Romanesti si de-alungul timpului a rezistat unui numar de peste 20 de asedii. A fost cucerita de Romani, de Bizantini si timp de 400 de ani a fost sub stapanire Otomana. Data exacta a ridicarii ei nu este cunoscuta. Si desi este datata din anul 1386, istoricii cred ca aceasta a fost reconstruita de fiecare data pe ruinele fortificatiei anterioare.
Se pare totusi ca aici putem vedea ruine care dateaza inca din antichitate. Unii istorici cred insa ca a fost ridicata de catre genovezi in secolul al XIV-lea, datorita legaturii intre patronul Genovei, San Giorgio si numele orasului. Nicolae Iorga afirma in, "Scrieri istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe", faptul ca printre cetatile cucerite de turci, in anul 1388 se numara si Cetatea Giurgiu. Pe atunci cetatea se numea Jurcova, conform cronicilor otomane ale lui Leunclavus. Totusi istoricii cred ca o mare implicare in constructia sau refacerea ei, a avut-o domnitorul Mircea cel Batran. In documentele privitoare la istoria romanilor, Hurmazaki-Densusianu, afirma ca cetatea era functionala in anul 1388, ceea ce inseamna ca cetatea a fost reparata in urma bataliei lui Mircea cel Batran cu Turcii din anul 1388. Ultima incercare a romanilor de a cucerii cetatea, a fost facuta de catre domnitorul Mihnea al III-lea, in anul 1659. In micuta cetate de la Dunare se puteau adapostii 300 de oameni. De aici se putea observa Dunarea, ce despartea Tara Romaneasca de vecinii asupritori.
8. Pe strada Mircea cel Batran din Orasul Giurgiu se afla un frumos schit cu hramul "Sfantul Nicolae".
Schitul Sfantul Nicolae este special datorita faptului ca la inceput a fost o Geamie Mahomedana. Data constructiei nu este cunoscuta, dar este stiut faptul ca in anul 1830, dupa ce Giurgiu a iesit de sub dominatia otomana, a fost transformata in biserica ortodoxa, data la care i s-a adaugat altarul sub forma de absida. Cu aceasta ocazie biserica a capatat o forma patrata. Biserica bombardata de turci in anul 1877, in timpul Razboiului de Independenta, a fost reconstruita in anul 1905. A fost sfiintita in anul 1907, dupa reconstructie. In timpul celui de al II-lea Razboi Mondial, a fost distrusa complet de catre bombardamentele germane. Ea a fost reconstruita complet, un an mai tarziu, de catre arhitectul Dobrescu, cu acordul Comisiei Monumentelor Istorice. Datorita faptului ca acest monument este situat langa Dunare, este ferit de zarva orasului. Hramul de Sfantul Nicolae a fost dat dupa numele tarului Nicolae I al Rusiei.
Aceasta hotarare a fost luata intre anii 1828-1829, ca urmare a eliberarii orasului Giurgiu de sub ocupatie otomana, cu ajutorul Rusiei. Doua inscriptii in limba rusa se puteau citii pe o piatra din zidul bisericii langa stranele din stanga si dreapta altarului. Pe cea din dreapta statea scris: "Aceasta biserica este cladita in anul 1830 din geamie mahomedana din Cetatea Giurgiu, cucerita in anul 1829 in timpul domniei glorioase a imparatului si autocratului intregii Rusii, Nicolae I." si pe cea din stanga scria: "In memoria faptelor armatelor rusesti din 1828 si a restituirii orasului Giurgiu Principatelor Valahiei, biserica aceasta este sub administratia presedintelui plenipotentiar al Principatelor Valahia si Moldova, General Aghiotant Kisselev de Comitetul Constructor din Giurgiu." Aceste inscriptii se pot vedea in prezent in pridvorul bisericii.
9. Pe locul noua in topul nostru, avem inca o arie naturala protejata ce se intinde pe raza comunelor Schitu si Izvoarele.
Padurea Tesila se afla la o distanta de 22 de km. fata de Giurgiu si la 55 de km. de Bucuresti. Aceasta arie protejata este formata din trei trupuri de padure, despartite de un Drum National DN5B si de un Drum Judetean 505. Vegetatia padurii este compusa din stejar, 1%, cer, 40%, stejar brumariu 5%, salcam 25%, artar taranesc, maces, jugastru, par paduret, lemn cainesc, sanger, firuta, mur, paius rosu, rogoz, iarba campului si bujor romanesc. Fauna este reprezentata de fazan, potarniche, garlita mare, rata mare, prepelita, sitar, cioara griva, caprior, mistret, iepure de camp, vulpe rosie, pisica salbatica si bursuc. In special aceasta rezervatie are ca scop protejarea bujorului romanesc. Acest obiectiv este unul dintre cele mai importante obiective din Judetul Giurgiu si chiar din Muntenia.
10. Ultimul obiectiv din topul nostru este o frumoasa manastire aflata la doar 30 de km. fata de Bucuresti.
Manastirea Buna Vestire, situata la doar 5 km. de orasul Bolintin Vale, este din anul 2010 imbogatita cu un dar de mare pret, daruit de Episcopul Mihail, Episcop al Episcopiei Romane, a Austriei si Noua Zeelanda. Este vorba de o particica din moastele Sfantului Nectarie de la Egina. Istoricul Petre S. Nasturel a descoperit intr-un manuscris grecesc de la Muntele Athos, ca manastirea de la Bolintin, exista din timpul domnitorului Basarab I, 1310 - 1352, fiind una dintre cele mai vechi
manastiri din Tara Romaneasca. In lucrarea sa "Vetre de sihastrie romanesca", Constantin Balan o considera una dintre cele mai vechi manastiri din Codrii Vlasiei. In Patericul Romanesc din timpul Mitropolitului Tarii Romanesti, Iachint de Vicina (1372), manastirea apare alaturi de manastiri precum, Tismana, Curtea de Arges, Campulung-Muscel, Cozia, Snagov, Targoviste, Tanganu sau Cotmeana. Manastirea din Padurea cea Neagra este atestata pentru prima oara de hrisovul Alexandru Aldea, la 15 martie 1433, iar prima referire la ctitoria manastirii o gasim intr-un document emis de Alexandru-Voda Corunul la 2 martie 1626. In acest document apare ca si ctitor Pilea logofatul. Dupa ce domnitorul Mihai I a fost ucis, Pilea logofatul s-a retras la manastire si si-a luat numele de calugar, Filotei monahul. Pilea logofatul a murit la manastire in anul 1420. Domnitorii care vor urma dupa Mircea cel Batran, vor adauga manastirii noi danii, astfel manastirea este asezata in randul marilor manastirii ale Tarii Romanesti. Cei care au adaugat noi danii manastirii au fost, Vlad Voievod, Vladislav al II-lea, Basarab Voievod, Basarab cel Tanar si Neagoe Basarab.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu