Dobrogea

Dobrogea este tinutul cosmopolit, crestinat de Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei, tinut ce este cuprins in cea mai mare parte a sa de cea mai frumoasa Delta din Europa, Delta Dunarii. Dobrogea este renumita in special pentru aceasta Delta, dar si pentru vinul de Murfatlar sau Sarica Niculitel, pentru Manastirile Cocos, Dervent, pentru grota Sfantului Andrei si pentru Litoralul Marii Negre ce tine de la varsarea Dunarii in mare la Sulina si pana la granita cu Republica Bulgaria, la Vama Veche. Dobrogea se intinde de la granita cu Bulgaria pana la granita cu Ucraina pe raza judetelor Constanta si Tulcea si este unul din locurile unde timp de 15 ani s-a lucrat la una dintre cele mai mari proiecte ale Romaniei, Canalul Dunare-Marea Neagra, un canal ce leaga porturile, Cernavoda, de pe Dunare cu porturile Constanta Midia Navodari de la Marea Neagra, scurtand astfel drumul navelor cu o distanta de 400 km. Pe teritoriul Dobrogei avem cel mai estic punct al Romaniei, in Orasul Sulina. Delta Dunarii cu o suprafata de 3446 kmp. pe teritoriu Dobrogei, este din anul 1991 pe Lista Monumentelor UNESCO. Situl Delta Dunarii este protejat prin Conventia Ramsar, ca zona umeda de importanta internationala. Dunarea la varsare in Marea Neagra formeaza 3 brate, Bratul Chilia, Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe. 

Bratul Chilia formeaza si granita cu Ucraina si transporta pe cursul sau pe o lungime de 104 kmp., 60% din apele si aluviunile Dunarii. In Dobrogea, "cosmopolita", avem un cimitir unic in tara si chiar in Europa. Cimitirul este o rezervatie istorica, unde isi au locul de veci inalti functionari ai Comisiei Europene a Dunarii, danezul Magnusen, inginerul Carl Kuhl, un cuplu tanar de indragostiti, o printesa si un print grec de demult, dar si multi oameni ai apelor. 

Aici sunt inmormantati cetateni din 21 de nationalitati apartinand cultelor, crestin, musulman si iudaic. Prin acest cimitir ne putem da seama de istoria tumultuoasa si cosmopolita a acestor meleaguri. Numele de Dobrogea vine de la conducatorul local Dobrotici, ce a domnit intre anii 1347-1386. Aceasta istorie tumultoasa vine din faptul ca Dobrogea este asezata la o rascruce de drumuri importante. Unul dintre drumuri unea Marea Nordului cu Marea Neagra, strabatand Europa Centrala, iar celalalt unea porturile Mediteranei orientale cu stepele pontice. Din aceasta cauza pe aici s-au perindat mai multe armate, incepand cu cea a persilor, continuind cu armata romana, iar mai tarziu cu armatele popoarelor migratoare, culminand cu stapanirea musulmana. Dobrogea a devenit intre timp drumul de invazie a armatelor din stepele Rusiei spre Balcani si Constantinopol. Abea dupa 1878, cand a fost atribuita Romaniei, Dobrogea a cunoscut o perioada de pace si dezvoltare, dar cu trei perioade mai grele intre anii 1916-1918, 1940-1944 si 1945-1989. In urma Tratatului de la San Stefano, Dobrogea a fost inclusa in Regatul Romaniei, ceea ce a sporit importanta provinciei, prin faptul ca asigura iesirea la Marea Neagra a statului roman. 

Cu aceasta ocazie incepe si construirea Podului de la Cernavoda care asigura legatura feroviara directa cu restul tarii, iar orasul Constanta devenea cel mai important port la Marea Neagra. Regatul Romaniei s-a folosit de acest moment prielnic si in timpul celui de Al Doilea Razboi Balcanic, in anul 1913, anexeaza Cadrilaterul, prin prevederile tratatului de pace de la Bucuresti. Intre cele doua Razboaie Mondiale, Regina Maria, construieste la Balcik, teritoriu romanesc in acea perioada, un frumos castel unde se si muta pentru o lunga perioada. Din pacate dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Romania pierde acest teritoriu in favoarea Republicii Bulgaria.