Oltenia

Cand ne gandim la Oltenia, ne gandim in principal la perfectul simplu, la zaibar, la viile de la Dragasani, la Ion Dolanescu, la Tudor Gheorghe, la Brancusi, la Amza Pelea si Bailestiul lui natal, cu Suca si Veta,  la Dunare, dar si la "Craiova Maxima, Campoana unei mari iubiri". Dar nu putem sa nu ne gandim si la Cetatea Baniei sau Cetatea Banilor Craiovei, orasul cu minunatul parc Romanescu. Daca urcam putin spre Oltenia de sub munte, descoperim o salba de manastiri, care mai de care mai frumoase, cum ar fi, Bistrita, Arnota, Dintr-un Lemn, Govora, Hurezi, Polovragi, Tismana, Lainici, Cornetu,

Turnu, Ostrov si nu in ultimul rand ctitoria lui Mircea cel Batran, Manastirea Cozia, situata pe malul drept al Oltului, intr-o frumoasa statiune balneara, Calimanesti. La numai 30 de km de Ramnicu Valcea, orasul natal a lui Dem Radulescu, se afla o statiune cu ape tamaduitoare, statiunea Olanesti. Mergand spre orasul lui Brancusi avem cateva obiective de vizitat, cum ar fi, cel mai mare centru de ceramica din tara, la Horezu, culele de la Maldaresti, padurea colorata si Trovantii de la Costesti.

Oltenia este traversata de una dintre cele mai frumoase sosele alpine din tara, Transalpina. Pornind din Comuna Novaci si ajungand la peste 2000 de metri altitudine, soseaua, ofera calatorului niste privelisti ametitoare si niste locuri mirifice. Pe langa Barajul si Lacul Oasa, mai avem aici si o frumoasa manastire dar si 2 statiuni de schi cu locuri de cazare, la Ranca si Vidra. Soseaua poate ajunge la Petrosani, de unde intram pe alta sosea foarte frumoasa, pe Valea Jiului sau traversand muntii, ajungem pana la Sebes, in Transilvania istorica. Oltenia este strajuita la nord de Carpatii Orientali si la sud de Dunare si Olt, iar Raul Jiu o imparte in doua parti egale, in care relieful uneia pare sa se oglindeasca in cealalta. Nordul Olteniei este muntos, reprezentat de masivele Parang si Retezat-Godeanu. Avem si o zona subcarpatica, reprezentata de dealuri, precum, Bran, Magura Slatioarei, Dealurile Gorjului, Dealurile Barzei, dar si depresiuni precum, Novaci, Tismana si Targu Jiu.

In partea de nord-vest avem Podisul Mehedinti format din Dealurile Cosustei si Depresiunea Severin. In partea de sud a Subcarpatilor, avem Podisul Getic, care este divizat in Platformele Strehaiei, Jiului si Oltetului. In sud se afla Campia Olteniei, ce este cel mai vestic punc al Campiei Romane. 

Pe teritoriul Olteniei locuiau in trecut mai multe triburi, precum pelii, sucii si burii, de la care ne-au ramas cetatile Pelendava, Sucidava si Buridava si de asemenea au existat si mai multe asezari celtice.

In secolul I i.Hr., acest teritoriu a apartinut Regatului Dac condus de Burebista, apoi la sfarsitul secolului I d.Hr., a apartinut Regatului Dac condus de Decebal. Din anul 101 pana in 271 a fost sub stapanire romana. Din anul 119 pana in 158, regiunea a fost inclusa provinciei Dacia Inferior. Dupa aceasta data si pana la retragerea Aureliana din 271, teritoriul olteniei a fost parte a provinciei Dacia Malvensis. Ce putem remarca dupa Retragerea Aureliana, este faptul ca Oltenia a ramas in stransa legatura cu Imperiul Roman, astfel incat imparatul Constantin cel Mare, construieste un pod peste Dunare la Corabia, unde

putem vedea si astazi un pilon al podului, pe partea romaneasca, la fel ca la Drobeta. Intre secolele IV-XII, sudul olteniei a fost un culoar de trecere pentru popoarele migratoare, astfel incat au fost gasite numeroase vestigii slave la Ostrovul Mare, Plenita, Vartop, Cosoveni de Jos, Nedeia, Orlea, Sucidava, dar si la Raureni, in nord-est. In secolul XIII apar cnezatele lui Litovoi, Seneslau, Ioan si Farcas. care o data unite sub Litovoi Voievod, sunt destul de puternice pentru a respinge atacurile maghiare, dinspre munti, 

care ocupasera Transilvania si a celot tatare dinspre est care reusisera sa ocupe, in acea perioada, toata zona de campie din Muntenia si toata Moldova. In perioada medievala, teritoriul Olteniei este parte integranta din Tara Romaneasca si unii membrii ai familiei Craiovestilor au ocupat tronul, incepand cu secolul al XVI-lea. Oltenia avea o nota distincta, in raportul puterii, prin marea Banie a Craiovei. Regiunea era administrata de un ban, motiv pentru care este cunoscuta si sub denumirea de Banatul Craiovei. In urma tratatului de la Passarovitz din 1718, Oltenia intra sub stapanirea Habsburgica, acestia numind-o Kleine Walachei (Mica Valahie), la acea vreme Muntenia era Valahia Mare. Aceasta ocupatie a durat 20 de ani si s-a terminat cu batalia de la Gortka din Serbia, unde Austria a fost invinsa de Turci. Oltenii s-au impotrivit acestei ocupatii si au format haiducia din Oltenia, care a atins cote nemaintalnite. Pe o perioada de 100 de ani Oltenia devine salasul unor haiduci si panduri celebrii. Tot de aici porneste si prima revolutie moderna, revolutia ce avea sa insemne pentru Tarile Romane, trecerea de la perioada medievala la epoca moderna.  Revolutia lui

Tudor Vladimirescu de la 1821, desi reuseste sa restabileasca doar domeniile pamantene, ea constitue un moment de cotitura in istoria noastra. Totusi perioada ocupatiei austriece a adus si unele beneficii regiunii. In acea perioada au fost realizate primele harti topografice ale regiunii si s-au facut interventii pirotehnice pentru a construi drumul Calimanesti-Cozia si a lega Tara Romaneasca de restul imperiului. Inceputa in Moldova, Rascoala din 1907, atinge cote paroxistice in Oltenia, cand trupele nu sunt suficiente si se foloseste in premiera artileria, ocazie cu care se bombardeaza cateva sate, Bailesti si satele din jurul Slatinei. In Primul Razboi Mondial, au loc lupte la marginea oraselor importante din Oltenia, cand armata romana se retragea spre Moldova. Atunci eroina olteanca, Ecaterina Teodoroiu, a reusit chiar sa opreasca armata germana, la Podul Jiu, pana batalionului din care facea parte i-au venit intariri. In anul 1950, an in care s-a facut o reorganizare a judetelor in Romania, Oltenia era formata din judetele: Mehedinti, Gorj, Dolj, Valcea si Romanati.

Dobrogea

Dobrogea este tinutul cosmopolit, crestinat de Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei, tinut ce este cuprins in cea mai mare parte a sa de cea mai frumoasa Delta din Europa, Delta Dunarii. Dobrogea este renumita in special pentru aceasta Delta, dar si pentru vinul de Murfatlar sau Sarica Niculitel, pentru Manastirile Cocos, Dervent, pentru grota Sfantului Andrei si pentru Litoralul Marii Negre ce tine de la varsarea Dunarii in mare la Sulina si pana la granita cu Republica Bulgaria, la Vama Veche. Dobrogea se intinde de la granita cu Bulgaria pana la granita cu Ucraina pe raza judetelor Constanta si Tulcea si este unul din locurile unde timp de 15 ani s-a lucrat la una dintre cele mai mari proiecte ale Romaniei, Canalul Dunare-Marea Neagra, un canal ce leaga porturile, Cernavoda, de pe Dunare cu porturile Constanta Midia Navodari de la Marea Neagra, scurtand astfel drumul navelor cu o distanta de 400 km. Pe teritoriul Dobrogei avem cel mai estic punct al Romaniei, in Orasul Sulina. Delta Dunarii cu o suprafata de 3446 kmp. pe teritoriu Dobrogei, este din anul 1991 pe Lista Monumentelor UNESCO. Situl Delta Dunarii este protejat prin Conventia Ramsar, ca zona umeda de importanta internationala. Dunarea la varsare in Marea Neagra formeaza 3 brate, Bratul Chilia, Bratul Sulina si Bratul Sfantul Gheorghe. 

Bratul Chilia formeaza si granita cu Ucraina si transporta pe cursul sau pe o lungime de 104 kmp., 60% din apele si aluviunile Dunarii. In Dobrogea, "cosmopolita", avem un cimitir unic in tara si chiar in Europa. Cimitirul este o rezervatie istorica, unde isi au locul de veci inalti functionari ai Comisiei Europene a Dunarii, danezul Magnusen, inginerul Carl Kuhl, un cuplu tanar de indragostiti, o printesa si un print grec de demult, dar si multi oameni ai apelor. 

Aici sunt inmormantati cetateni din 21 de nationalitati apartinand cultelor, crestin, musulman si iudaic. Prin acest cimitir ne putem da seama de istoria tumultuoasa si cosmopolita a acestor meleaguri. Numele de Dobrogea vine de la conducatorul local Dobrotici, ce a domnit intre anii 1347-1386. Aceasta istorie tumultoasa vine din faptul ca Dobrogea este asezata la o rascruce de drumuri importante. Unul dintre drumuri unea Marea Nordului cu Marea Neagra, strabatand Europa Centrala, iar celalalt unea porturile Mediteranei orientale cu stepele pontice. Din aceasta cauza pe aici s-au perindat mai multe armate, incepand cu cea a persilor, continuind cu armata romana, iar mai tarziu cu armatele popoarelor migratoare, culminand cu stapanirea musulmana. Dobrogea a devenit intre timp drumul de invazie a armatelor din stepele Rusiei spre Balcani si Constantinopol. Abea dupa 1878, cand a fost atribuita Romaniei, Dobrogea a cunoscut o perioada de pace si dezvoltare, dar cu trei perioade mai grele intre anii 1916-1918, 1940-1944 si 1945-1989. In urma Tratatului de la San Stefano, Dobrogea a fost inclusa in Regatul Romaniei, ceea ce a sporit importanta provinciei, prin faptul ca asigura iesirea la Marea Neagra a statului roman. 

Cu aceasta ocazie incepe si construirea Podului de la Cernavoda care asigura legatura feroviara directa cu restul tarii, iar orasul Constanta devenea cel mai important port la Marea Neagra. Regatul Romaniei s-a folosit de acest moment prielnic si in timpul celui de Al Doilea Razboi Balcanic, in anul 1913, anexeaza Cadrilaterul, prin prevederile tratatului de pace de la Bucuresti. Intre cele doua Razboaie Mondiale, Regina Maria, construieste la Balcik, teritoriu romanesc in acea perioada, un frumos castel unde se si muta pentru o lunga perioada. Din pacate dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Romania pierde acest teritoriu in favoarea Republicii Bulgaria.