"Dumnezeu nu e in cer, nu-i pe pamant, Dumnezeu e in inima noastra."
"Sarac e cel ce se simte sarac, caruia ii trebuie neaparat mai mult decat are."
Mihail Eminescu
"-Mama, pot sa le spun acolo ca sunt roman?
- Sigur, de ce sa nu le spui ?
-Ma gandeam....sa nu creada... ca ma laud."
George Enescu, in dialog cu mama sa , inainte de plecarea la Viena.
"Muzica este o putere spirituala in stare sa lege toti oamenii intre ei."
George Enescu
"Istoria isi bate joc de cei care nu o cunosc, repetandu-se."
"Fa ca pe unde ai trecut sa fie mai bine decat era inainte."
Nicolae Iorga
"Omul poate stapani natura atata timp cat tine cont de legile ei."
Grigore Antipa

Judetul Botosani este situat in nordul tarii la granita cu Ucraina si Republica Moldova. Judetul face parte din Regiunea Istorica Moldova. Asa cum spuneam, in partea de nord se invecineaza cu Ucraina, mai precis spus cu regiunea Cernauti din tara vecina. In partea de este se invecineaza cu o alta tara si anume Republica Moldova. In partea sa de sud are ca vecin judetul Iasi, iar in partea de vest, judetul Suceava. Municipiul resedinta de judet este orasul Botosani, dar mai avem orase importante, cum ar fi; Dorohoi, Darabani, Flamanzi, Slaveni, Stefanesti, etc. Judetul, datorita celor 148 de iazuri, ce insumeaza 3.600 ha., devine al doilea judet din tara, dupa Judetul Tucea, ca suprafata ocupata de luciul apei. Dar avem si cateva rauri importante in judet cum ar fi: Raurile Prut, Siret, Baseu Jijia, Sitna, Miletin si Dresleuca. Avem si aici multe personalitati, printre care: Grigore Antipa, Demostene Botez, Dimitrie Branza, Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Stefan Luchian, Dimitrie Pompeiu, Teoctist Arapasu, etc
1. Pentru ca in acest judet s-au nascut foarte multe personalitati ale culturii Romaniei, avem aici si multe case memoriale. Nu putem incepe cu altceva, decat cu
Casa Memoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti. Acest muzeu este amenajat in casa in care a trait cel mai mare poet al neamului romanec. Din anul 2004, Memorialul Ipotesti - Centrul National de Studii '"Mihai Eminescu", a fost inscris pe lista Monumentelor Istorice din judet. In anul 1850, familia caminarului Gheorghe Eminovici, a cumparat o mosie in Ipotesti, loc in care construieste o gospodarie cu toate acareturile pentru a putea trai acolo o familie de oameni instariti.
Casa in care a trait familia Eminovici pana in anul 1878, avea trei camere, salonul familiei, biroul tatalui lui Eminescu si dormitorul mamei, unde dormea impreuna cu surorile poetului. Mama poetului Raluca Eminovici, a cumparat cu 250 de galbeni, o bisericuta, ce dateaza din anii '60 ai secolului al XIX-lea. Mica bisericuta, in spatele careia se afla si mormitele parintilor lui Mihai Eminescu si a celor doi frati Iorgu si Nicu, adaposteste obiecte valoroase. Dupa moartea tatalui in anul 1884, casa nu a mai fost locuita si a inceput incet, incet sa se degradeze.

In anul 1916, casa era intr-o stare foarte precara de degradare, astfel incat in anul 1924 casa in care s-a nascut si a copilarit Mihai Eminescu, devenise o ruina. Deoarece casa devenise o ruina, proprietarii mosiei din Ipotesti, au hotarat sa o darame din temelie. Acest fapt a determinat un lung sir de proteste in randul studentilor romani si evrei din Botosani. Datorita acestor proteste, proprietara mosiei Maria Papadopol, doneaza de buna voie locul unde s-a aflat casa poetului, Prefecturii Judetului Botosani. In anul 1934, casa a fost reconstruita, pe acelasi loc cu cea veche si in anul 1940 a fost deschis primul muzeu dedicat "Luceafarului poeziei romanesti". Dar totusi aceasta casa nu corespundea schitei originale, astfel incat, casa a fost demolata si reconstruita in anul 1979. In casa acum se afla mobilier original dar si provenind din a doua jumatate a secolui al XIX-lea. In curtea casei memoriale, se afla casa ce a apartinut Mariei Papadopol, fosta proprietara a mosiei de la Ipotesti, casa ce a fost donata statului de catre proprietara.
Casa este una taraneasca in stil moldovenesc si a apartinut doctorul Papadopol. Acum in aceasta casa se afla Muzeul de Etnografie al Centrului National de Studii de la Ipotesti. In casa sunt expuse obiecte provenite din vechi gospodarii moldovenesti din zona. La doar 4 km. de mosia de la Ipotesti se afla Lacul si Padurea Baisa, locul de inspiratie al multor poezii eminesciene. Casa poate fi vizitata de luni pana duminica intre orele 09:00-17;00, intre 15 Mai -15 Septembrie si de la 08:00-16:00, intre 16 septembrie si 14 Mai. Mihai Eminescu s-a nascut la Ipotesti, in aceasta casa la data de 15 ianuarie 1850 si a decedat la Bucuresti in data de 15 iunie 1889. Mormantul marelui poet poate fi vizitat in Cimitirul Belu din Bucuresti.
2. La doar 15 km. de Dorohoi avem o alta
Casa memoriala a celui mai mare compozitor roman
George Enescu. Casa Memoriala "George Enescu", este situata in comuna Liveni, pe strada George Enescu nr. 14. George Enescu s-a nascut in aceasta casa la data de 19 august 1881 si a fost violonist, pianist, dirijor, profesor si nu in ultimul rand compozitor. Inca din copilarie a manifestat o inclinatie spre muzica, astfel ca incepe sa cante la vioara inca de la varsta de 4 ani, iar la 5 ani sustine primul sau concert.

Primele sale indrumari muzicale, le primeste de la un lautar vestit, Niculae Chioru, dar mai tarziu face studii de compozitie sub indrumarea lui Eduard Caudella. Incepand de la varsta de 6 ani, asupra sa a avut o influenta profunda asupra educatiei sale o guvernanta franceza, pe nume Lydie Cedre. Aceasta l-a alintat si cu pseudonimul de "Jurjac". In casa celui care a compus "Poema Romana", putem admira, obiecte ce tin de copilaria artistului: pianul, o vioara de jucarie, trusa de culori de desen, un Mos Craciun de jucarie si mai multe desene facute de copilul George Enescu. Tot aici mai putem admira fotografii originale ale parintilor, ale casei de la Cracalia, acte de proprietate apartinand lui Costache Enescu, precum si partituri muzicale din vremea tineretii artistului si nu in ultimul rand fotografii in care apare alaturi de mari personalitati muzicale ale timpului. Fotografiile sunt facute in tara sau in marile capitale ale Europei. In Muzeu mai putem admira mobilier apartinand parintilor, scoarte moldovenesti si cuptorul pe care s-a nascut muzicianul. Muzeul este deschis din anul 1968 si poate fi vizitat de luni pana vineri intre orele 09:00-17:00. In week-end muzeul este inchis. George Enescu s-a stins din viata la Paris la data de 4 Mai 1955.
3. Continuam cu casele memoriale si ne mutam in Municipiul Botosani, unde mergem sa vizitam
Casa Memoriala Nicolae Iorga. Casa este situata pe strada cu acelasi nume la nr. 14. Nicolae Iorga s-a nascut in Botosani, la data de 5 iunie 1871 si a fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea Prim-Ministru al Romaniei, profesor universitar si academician. In lume mai este cunoscut ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor si filozof al istoriei.

Casa de la Botosani este singura care s-a pastrat, dupa cele 10 case schimbate de familia istoicului si a fost atribuita de catre botosaneni, marelui istoric, cu toate ca familia sa a fost doar chiriasa aici intre anii 1876-1880. Aici in casa putem admira un numar mare de piese cu valoare patrimoniala, legate de personalitatea marelui istoric, printre care, fotografii originale ale familiei, diplome de Dr, Honoris Causa, primite din partea unor institutii de invatamant din Europa si un mare numar de carti scrise de Nicolae Iorga, multe in editii princeps, precum si ziare si reviste pe care le-a editat si indrumat. Casa in care a trait Zulnia Iorga impreuna cu cei doi copii Nicolae si George, are doua incaperi si reconstitue epoca in care a trait marele istoric. In prima camera este reconstituita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani. Urmatoarea camera, salonul familiei, reda un interior apartinand unei familii modeste din secolul trecut dar cu un trecut prosper. Cladirea ce se afla in paragina in anul 1965, a fost restaurata complet, in stitul arhitecturii populare, avand caracteristicile celui mai vechi si mai raspandit tip de locuinta de targovet din zona.
Muzeul este deschis de miercuri pana duminica intre orele 09:00-16:00.
4. Mergem acum sa vizitam o frumoasa manastire ce este localizata in judetul Botosani.
Manastirea Vorona este situata in localitatea Vorona si este o manastire ortodoxa de maici. Ansamblul manastirii este inclus din anul 2015 in lista Monumentelor Istorice din Judetul Botosani. Ansamblul Manastirii "Nasterea Maicii Domnului" este alcatuit din Biserica Maicii Domnului ce dateaza din 1703-1803, staretia, chiliile si cinci ansambluri gospodaresti. In secolul al XVI-lea in anul 1503, monahi romani din satele moldovei si din Banat dar si schimnici rusi si greci, au ctitorit aici un mic schit de lemn cu denumirea "Sihastria din Poiana Voronei". Denumirea localitatii provine din limba slava, insemnand cioara si se spune ca in aceasta poiana se adunau frecvent carduri de ciori. In manastire au vietuit in diverse perioade pana la 200 de vietuitori. Intre anii 1703-1803, paharnicul Iordache Panaite a ridicat aici o biserica de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului. In anul 1835, alaturi de bisericuta de lemn care se deterioarase in timp, arhimandritul Rafail, a construit o biserica de piatra cu hramul "Nasterea Maicii Domnului".
Aceasta biserica a fost pictata in anul 1869 de catre vornicul Varnav Liteanu cu sotia sa Anastasia si sora sa schimonasia Epraxia Varnav. In acelasi an, icoana Sfantului Nicolae din catapeteasma, a fost imbracata in argint. In anul 1836 acelasi arhimandrid Rafail devenit staret al manastirii, construieste biserica "Sfantul Ierarh Nicolae" situata in cimitirul manastirii. Tot in perioada staretiei parintelui Rafail au fost construite si clopotnita si corpurile de chilii. Ca urmare a decretului 410/1959, manastirea a fost inchisa si obiectele cu valoare patrimoniala au fost confiscate de catre stat.
In anul 1968, mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei si Sucevei, redeschide Manastirea Vorona cu obste de calugarite si Schitul Sihastria Voronei cu obste de calugari. In perioada mitropolitului Teoctist Arapasu, pictura Bisericii "Nasterea Maicii Domnului" a fost refacuta iar in anul 1982 a fost refacuta si catapeteasma. In incinta manastirii mai este pastrata o casa mica in care a vietuit ca frate intre anii 1929-1931, viitorul patriarh Teoctist Arapasu. In anul 2005 pe peretele casei a fost amplasata o placa de marmura cu iscriptia: "In aceasta chilie a manastirii Vorona a vietuit, intre anii 1929-1931, ca frate de manastire, Prea Fericitul Parinte Teoctist, patriarhul Romaniei, 2005".
5. Ne reintoarcem in Municipiul Botosani, deoarece mai avem de vizitat o frumoasa casa memoriala a unui mare cercetator roman.
Casa Memoriala Grigore Antipa, ce este situata pe strada Mihai Eminescu 54 si este locul unde s-a nascut si a trait o mare parte din viata biologul Grigore Antipa. In aceasta casa Antipa a trait alaturi de fratele sau Nicolae Leon. Casa este construita la finalul secolului al XIX-lea, in stilul arhitectural eclectic, de inspiratie franceza. Aceasta cladire face parte acum din Patrimoniul Cultural National.

In fosta casa a biologului Antipa, a functionat in trecut Centrul Militar Judetean Botosani, iar acum a fost retrocedata si functioneaza un cazino. Grigore Antipa, nascut la 27 noiembrie 1867, a fost un naturist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog si profesor universitar. Antipa a reorganizat Muzeul National de Istorie Naturala a Romaniei, in cladirea care astazi ii poarta numele si este situata pe strada Kiseleff. In cartierul in care s-a nascut, in Botosani, traiau foarte multi evrei si armeni, de la care a deprins si limbile straine. Tatal sau a fost avocat, dar pierzandu-si foarte devreme parintii, a fost crescut de o matusa, intr-un mediu modest. Datorita fratelui sau Nicolae, care era parazitolog, a putut face studiile la Jena in Germania, obtinand o bursa regala, alaturi de vestitul naturist Ernst Haeckel, inventatorul ecologiei. Savantul si-a continuat studiile in Italia si Franta si din acea perioada dateaza un studiu al sau asupra evolutiei timusului la pesti. Antipa a descoperind in jurul Insulei Capri, o noua specie de meduza fixa, "Capria sturdzii". In mare parte savantul si-a consacrat viata studierii Dunarii si Marii Negre.
6. In Orasul Botosani, avem si un frumos parc inaugurat in anul 1869 si care poarta numele marelui poet Mihai Eminescu. Parcul mai este cunoscut si ca Gradina publica "Varnav" sau "Belvedere". De la inaugurare
parcul Mihai Eminescu, a purtat numele de Gradina publica "Varnav", deoarece era situat pe proprietatea boierului Neculai Varnav. Timp de un an proprietarul percepea o taxa de intrare in parc. Primaria pentru a solutiona acest inconvenient si datorita faptului ca un oras destul de maricel la acea vreme avea nevoie de un parc in centrul sau, a inceput prin a oferii o taxa de 200 de lei pe an proprietarului, taxa ce a ajuns si la 800 de lei pe an.
Ceva mai tarziu, in anul 1873, primaria a cumparat terenul pe care era situat parcul, casa boierului, impreuna cu anexele, via si livada, cu pretul de 47.000 de lei. In timp casa a fost demolata, impreuna cu livada, pentru a fi plantati alti arbori. Ulterior primaria a angajat un gradinar priceput pentru a avea grija de vegetatia abundenta din parc. Tot primaria a organizat aici si un lac, un teatru de vara, pavilion pentru muzica de famfara si teren de sport. In anul 1887, parcul a fost vizitat de calatorul german din Leipzig, Rudolf Bergner. Acesta a fost atras aici de femeile frumoase ce se plimbau pe aleile parcului.
"Toaletele pariziene cele mai atragatoare, corsaje de atlaz albastru deschis, dantela alba si haine de muselina, sunt expuse privirilor, modul de prezentare depasind in amploare pe toate cele din Bucuresti si Iasi.". Asta spunea Rudolf Bergner la acea vreme, dupa ce vizita parcul din Botosani. In anul 1932 a fost inaugurat de catre primarul Ioan Missir, bustul poetului Mihai Eminescu. Acest bust, opera sculptorului Ion Georgescu, este primul bust al poetului, din tara, ce fusese inaugurat in anul 1890. Acesta a fost amplasat langa lacul din parc, deoarece acest loc marca locul de refugiu al poetului in perioada sederi in Botosani. In partea centrala a parcului avem acum un lac artificial cu doua poduri si pe aleile principale putem admira busturile personalitatilor culturale ale orasului.
7. Orasul Botosani, are si un frumos
centru vechi ce trebuie musai vizitat daca ajungeti pana aici. Orasul a fost intemeiat in Evul Mediu, mai exact la finele secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea. Grigore Ureche semnala in Letopisetul Tarii Moldovei: "Scrie Letopisetul nostru ca in anii 6947 (1439) noiembrie 28 intrat-au in tara oaste tatarasca de au pradatu si au arsu pana la Botosani." Asadar, putem lua in calcul anul 1439, ca an de intemeiere al orasului Botosani.
In Evul Mediu, orasul avea si un puternic rol comercial, datorita populatiei care locuia aici, preponderent armeni dar cei care au ajuns aproape la nivelul populatiei romanesti si chiar au depasit-o au fost, in perioada interbelica, evreii. In data de 3 iunie 1887, a avut loc un mare incendiu, care a afectat puternic Strada Mare si care a schimbat cu totul fata orasului. Strada Mare era fara doar si poate artera principala a targului. In incendiu au ars nenumarate pravalii armenesti, evreiesti si romanesti.
Locul acestor edificii din lemn a fost luat de cele din piatra, zidarie si caramida, cladiri ce dainuie si in zilele noastre. Centrul de greutate al comertului, din cauza acestui eveniment, s-a mutat in Piata Carol, ce in timpul comunismului a purtat numele de "1907" si acum Piata "1 decembrie 1918". In jurul acestei piete este astazi concentrat centrul vechi al orasului. Primaria Botosani a reabilitat in ultima perioada, un numar de 18 cladiri. In centrul vechi se afla o biserica foarte importanta pentru urbe si anume, Biserica Uspenia, unde a fost botezat marele nostru poet Mihai Eminescu. Tot aici se afla si locul unde a fost o casa ce a apartinut Familiei Eminovici, familia poetului, Casa Sommer, in care a fost o sala de teatru in care Mihai Eminescu a fost sufleur si tribunalul unde Eminescu a fost copist, actualmente aici este Primaria.
8. Avem in municipiul Botosani si o frumoasa manastire, ctitorita in anul 1496, de catre Stefan cel Mare.
Manastirea Popauti, situata pe strada Stefan cel Mare la numarul 41, in apropierea garii, a fost inclusa in Lista monumentelor istorice din judet, in anul 2015. Ansamblul manastiresc este alcatuit din Biserica "Sf. Nicolae"- Popauti si turnul clopotnita. Ea a fost ctitorita ca Biserica de mir pe "mosia domneasca din hotarul targului" Botosanilor, in zona numita Popauti din nord-vestul orasului. Avem aici, pe fatada nordica a pronaosului o pisanie in limba slavona pe care sunt inscrise urmatoarele: "Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit aceasta casa intru numele celui intre sfinti parintele nostru arhiereu si facatorul de minuni Nicolae, in anul 7004, iar al domniei sale, al patruzecilea curgator, luna septembrie, 30". Biserica facea parte dintr-un ansamblu domnesc din care mai faceau parte palatul domnesc si un turn clopotnita. La acest palat domnesc tragea domnitorul in drumul sau spre Curtea domneasca din Harlau.
In anul 1750, domnitorul Constantin Racovita, a transformat biserica Popauti in manastire de calugari. Mai multi domnitori au inzestrat manastirea cu mosii, printre care, jumatate din mosia Tatarasi (1748 - Grigore II Ghica), cealalta jumatate a mosiei Tatarasi (1751 - Constantin Racovita), mosia targului Botosani si izlazul cumparat de familia Cantacuzino (1753 - Constantin Racovita). In anul 1753, Constantin Racovita, a inchinat manastirea catre Parohia Antiohiei, aici instalandu-se calugari greci.
Printre staretii manastirii, il avem in secolul al XIX-lea, pe arhimandritul grec Inochentie, care a devenit in 1820 mitropolit de Ilicopoleos si pe ieromonahul Iosif Gheorghian viitor mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Romane. O data cu legea secularizarii averilor manastiresti din anul 1863, manastirea a fost deposedata de toate mosiile si a devenit biserica de mir. Biserica si turnul clopotnita, fiind declarate in anul 1897, monumente istorice, au fost salvate practic de la o degradare continua si o inevitabila demolare. In anul 1991, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei a reinfintat Manastirea Popauti, dar care a fost populata cu calugari abea in anul 1996.
9. Mai avem in top o frumoasa manastire ce trebuie vizitata, daca ajungeti in zona,
Manastirea Agafton din satul cu acelasi nume, din Comuna Curtesti. Manastirea este situata la doar 8 km de municipiul Botosani si este asezata pe culmea unui deal impadurit. Si acest ansamblu manastiresc a fost inclus in Lista monumentelor istorice din judetul Botosani in anul 2015. Ansamblul este alcatuit din Biserica "Pogorarea Sf. Duh"- 1838-1843, Biserica din lemn "Sf. Arhangheli" - 1747, 54 de chilii manastiresti, datand din secolele XVIII-XIX, 5 fantani, 2 anexe gospodaresti si turnul clopotnita.
Intr-un hrisov din anul 1729, Grigore al II-lea Ghica, a scris: pusnicul Agafton "au mers in codrul ce este pe locul domnasc la ocolul Botasenilor si au curatat padure si si-au facut manastioara cu chilii si si-au pus pometi pe langa chilii". Acest pusnic pe numele sau adevarat Agaton, a fost ieromanah la o manastire situata foarte aproape de Manastirea Agafton, dar care nu mai exista astazi. Manastirea fusese ctitorita in anul 1552 de catre Elena Rares. Dupa disparitia manastirii, el a trait ca pusnic in padurea din apropierea actualei manastiri.

O alta legenda spune ca intr-o zi sihastrul Agafton s-a rezemat de un stejar falnic, din padurea Baisa si din interiorul sau a auzit glasuri ingeresti cantand Troparul Sfintilor Mihail si Gavril. Din trunchiul acelui copac el a construit o biserica si pana la ridicarea ei, pusnicul a dormit intr-un bordei construit sub pamant. Pana in secolul al XIX-lea schitul a avut obste de calugari. Dupa alegerea lui Veniamin Costachi in functia de Mitropolit al Moldovei, in anul 1803, a avut loc o reorganizare a activitatii monahale din Moldova. Deoarece in Moldova in acele timpuri existau putine manastiri de calugarite, mitropolitul a dispus schimbarea schitului Agafton din Schit de calugari in manastire de maici. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea, manastirea s-a extins si a devenit una dintre cele mai mari manastiri de calugarite din Moldova. Intre anii 1838-1843, datorita cresterii numarului de maici in manastire, a fost construita biserica de zid cu hramul "Pogorarea Sf. Duh", deoarece bisericuta de lemn a devenit neincapatoare. In anul 1860, obstea manastirii era formata din 156 de calugarite.
Prin decretul 410/1959, manastirea a fost desfiintata abuziv si maicutele au fost trimise la casele lor. In acel moment in manastire vietuiau 300 de maicute. In cladirile manastirii a fost infiintat un camin de batrani cu handicap care trece in anul 1990 in subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap. Mitropolia Moldovei si Bucovinei s-a judecat destul de mult cu statul roman pentru recuperarea drepturilor asupra terenurilor manastirii, iar in anul 1995, Curtea de Apel Suceava a restabilit si reactivat Manastirii Agafton, dreptul de proprietate asupra terenurilor si chiliilor calugaritelor.

Din anul 1996 sosesc aici primele calugarite, trimise de la Manastirea Agapia, ele locuind catva timp alaturi de bolnavi. In anul 1999 caminul de batrani a fost mutat in Comuna Leorda. Printre calugaritele de la Manastirea Agafton sau aflat si trei surori ale mamei poetului Mihai Eminescu. Prezenta lor aici este mentionata in "Condica de toate Monahiile ce se afla in Monastirea Agaftonul, Plasa Targului, judetul Botosani, formata dupe ordinul Ministerului de Culte no. 8324 din 1872". Dupa ceva timp tot aici a venit si o nepoata a lor, Safta Velisarie. Maica Olimpiada, una dintre cele trei surori a fost aleasa mai tarziu stareta a manastirii. Se pare ca de multe ori in copilaria sa, Mihai Eminescu venea pe jos din Ipotesti pentru a-si vizita matusile. Un pateric manuscris de la manastire, pastrat la Biblioteca Academiei Romane, are la pagina 92, o semnatura a poetului. Acest fapt dovedeste faptul ca Eminescu citea in chiliile manastirii, cartile religioase. Acest manuscris a apartinut celor trei matusi ale sale. In anul 2002, maicile cu sprijinul autoritatilor din Botosani, au ridicat in curtea manastirii un monument cu bustul poetului.

10. Ultimul loc in top, dar nu cel din urma, este ocupat de un frumos muzeu situat pe Bulevardul Mihai Eminescu 50. Muzeul de Etnografie se afla intr-o cladire monument istoric Casa Ventura, unde a fost mutat pentru a fi consolidata locatia sa Casa Manolache Iorga. In acest muzeu putem admira sufletul civilizatiei satesti din judetul Botosani. Primele achizitii pentru viitorul muzeu au inceput intre anii 1957-1958, dar in anul 1967 muzeul s-a inbogatit cu donatia facuta de preotul Dumitru Grigoras din Oraseni-Deal. Aceasta donatie a constat in 70 de piese. Pana in anul 1983 numarul exponatelor a ajuns la 773. Pe langa piesele ce reprezinta cultura populara a zonei Botosaniului, muzeul mai cuprinde si un numar de 1146 de piese (ceramica, port popular, stergare, desagi si traiste din alte zone etnografice din Romania). Aceasta colectie apartine familiei Maria si Nicolae Zahacinschi. In 2008 inventarul muzeului ajungea la 3428 de piese. Exponatele muzeului dateaza din anii 1819, 1826, 1853, 1878, 1903, 1904 si ele reprezinta traditia acestei zone. Ouale decorate au fost integrate si ele intr-o expozitie permanenta.
Casa Manolache Iorga, cladirea in care este adapostit muzeul, a apartinut strabunicului istoricului Nicolae Iorga. Pentru a intelege mai bine civilizatia sateasca a aceste zone de nord a Romaniei, trebuie sa vizitati neaparat acest muzeu.